3 zile si 3 nopti…(ca-n basme)

N-am mai scris nimic nou! 😛 2 zile de pauza. Aiurea pauza… Am fost plecata departe de “panza de paianjen”. 😀 . Oare unde?! Ei bine, am fost alaturi de cei care se iubesc! Am lasat acest spectacol minunat al incununarii acestui sentiment, sa ma ia pe sus, sa ma faca sa zbor, departe in vise, ce miroseau de departe a petale de trandafiri albi si rosii si licareau sub doua faclii de lumanari aprinse! Acestea au adus dupa sine fel de fel de miraje, de trairi, de intrebari si raspunsuri, de ganduri. In general m-am distrat si cel mai important este ca am fost alaturi de 2 cupluri in unul din cele mai importante momente dintr-o relatie: casatoria.

Spun 3 nopti pentru in noaptea dintre 25 si 26 iulie am sarbatorit ziua de nastere a blogului acesta :d . Chiar daca in acea noapte n-am baut sampanie, am avut grija sa recuperez in urmatoarele 2 nopti :p . In acest fel mai felicit o data pe cei care au avut curaj sa-si uneasca destinele si in fata lui Dumnezeu. E un pas important asa ca sper ca a fost intr-adevar un moment binecuvantat si de harul divin. Nu va urez cat mai multe zile fericite impreuna, ci o viata impreuna, cu bune si cu rele, cu fericire si cu lacrimi, cu copii sanatosi si ascultatori, cu cat mai multa intelegere si cat mai putine tigai in capul celuilalt…glumeam… 😛 . Iubirea voastra, Tibi si Luminita, Nadia si Cristi sa straluceasca la batranete la fel ca-n tinerete, indragostindu-va parca din nou in fiecare zi! Nuntile voastre, in zile consecutive, au fost speciale pentru mine si le-am agatat cu drag in salba momentelor speciale din viata mea si va multumesc pentru asta! Daca in prima seara mi-a placut sa observ tandretea, gingasia si naturaletea saruturilor si mangaierilor dintre miri, in a doua seara, la nunta verisoarei mele, Nadia, pofta de viata, dansul, voia buna, DJ-ul sugabat, prietenii, tineretea si muzica m-au cotropit, facandu-ma sa ma simt cu adevarat tanara! Luxi si Cezar, dedicandu-mi o melodie speciala pt mine: Iris “Baby, baby”, mi-au adus meloncolia amintirilor, dar totodata chiar daca sufletul imi plangea din cauza dorului nespus de vremuri apuse, ce nu se vor mai intoarce, simteam bucuria sperantei, forta increderii in viata si puterea de a supravetui, in ciuda problemelor grave de sanatate ale lui Cristi Minculescu. Inca mai aud, in gand, simtind mangaierea versurilor:

” Cat am fost de singur tu nu ai stiut
Ti-ai ferit privirea de la inceput…
Anii trec…si viata trece iar
Te caut zi si noapte – te caut
Dar stiu ca e-n zadar!…”

A fost un moment cu totul special…Luxi iti multumesc din tot sufletul! >:D< .

Sa rupem registrul nostalgic, chiar daca nu m-am putut abtine, am petrecut 3 zile si 3 nopti de basm, aducandu-mi oarecum vraja povestilor cu zane, imbracate in alb, cu cavaleri in negru, dar carora le lipseau caii albii si poate frumusetea neinchipuita! La nunta Nadiei, cand se canta Voltaj- 20, simteam ca e pentru mine, deoarece eram cred ca singura din sala care aveam aceasta varsta, am dansat ca o nebuna pt k o data in viata ai 20 de ani. Apoi am cantat impreuna cu Nadia, mireasa: “Ce una serenada”, amintindu-mi de cand eram mici si cantam la microfoane din sticle de deodorant in formatia, “celebra” pe atunci in cartier: “Ally&Nady” 😀 . Acum cantam din nou “una serenada piano-piano” de parca eram din nou acele copile, care se jucau in fata blocului. Parca cu trecuresera atatia ani, ci trecuse o clipa si o zi, si era dimineata de vacanta de 27 iulie in care ne intalneam din nou vesele ca-n fiecare zi. Dupa ce am cantat, am asigurat-o pe Nady ca am cam baut sampanie(si nu numai), asa ca sa ma scuze daca is asa de vesela… 😀 I-am zis ca in curand il va cunoaste si pe iubitul meu, care e cam timid si de aia a trebuit sa vin singura…Atunci ea m-a asigurat ca imi va citi blogul constiincios ca si pana atunci, ca tre sa apara si el odata si odata pe blog pe undeva. Ei, afla draga mea verisoara ca prietenul meu este deopotriva “Inexistentul”, “Imposibilul” cat si “Neatinsul”! Poarta aceste 3 nume si este la fel de departe de mine ca si ciocarlia de Soare. Desi ca si ciocarlia il simt f aproape de sufletul meu, strigandu-l in fiecare dimineata (si nu numai), sunt constienta de distanta la care se afla de mine! Asa ca scumpa mea, nu cred ca ma voi casatori peste 2 ani, asa cum stabilisem cand eram mici, ca sa respectam diferenta de varsta 😉 , dar daca o voi face vreo data (speranta moare ultima, desi realismul o strapunge de cate ori are ocazia), vreau sa fiu la fel de vesela ca tine si vreau sa-mi fii alaturi neaparat 😉 .

Dupa o aseaenea distractie si traire la maxim, cand m-a adus cezar acasa pe la 5:30 eram rupta, vorba lui Grass, dar rupta in mii de bucatele, ce cu greu se vor mai aduna, rupta de oboseala, caci cum am vazut-o pe mama i-am zis: “Mama au fost “2 nunti si-o inmormantare”( era un titlu de film :d )!” Intr-adevar a2a zi, luni mi-a fos fost fff rau si mama mi-a  zis ca chiar eu am spus-o, ca dupa 2 nunti era si normal sa-mi fie rau (inmormantarea), dar nimeni nu a inteles si nici nu cred ca va intelege ca alta era inmormantarea, desi continui sa respir la fel, tot aici pe Pamant, tot in Romania, tot in orasul meu drag, Roman, in care, in aproape fiecare colt am lasat sa zboare cate o amintire spre nicaieri si in casa mea, in fata aceluiasi calculator, “martorul tacut” al multor nebunii ale mele!

Iar am ajuns sa oftez, dar sper ca numai eu! N-ai citit, nu-i asa?! Nu stiu ce m-a apucat astazi sa scriu doar lucruri melancolice si mai putin vesele! Asta e, sinceritate! Nu ma lasa, agata-mi mana in zboruri tandre, dar frante spre un infinit doar de noi stiut! Poate ne mai intalnim tot aici! Acum sunt acompaniata de acorduri mangaietoare compuse de Richard Clayderman “Fur Elise”. Desi nu sunt pentru mine…va las momentan pentru a asculta acest spectacol minunat de pian! >:D<

Advertisements

3 comments on “3 zile si 3 nopti…(ca-n basme)

  1. na,ca am ajuns si eu sa-ti citesc blogu….da…km lung aritcolul dar interesant imi palce,,,,se vede k e stilul tau….asta e sunt gandurile tale,chiar dak uneori nu sunt prea optimiste sau vesele….ma bucuk k ai fakut (sau faci) acele mici corecturi provocate din cauza grabei

  2. Si eu iti “MULTUMESC!” Alexandra! Imi place ce ai scris, intr-adevar se citeste bucuria si tristetea totodata din sufletul tau in aceste randuri. Dar tu esti un exemplu pt. “noi” cei care nu intelegem multe lucruri si ne vaitam din orice si pt.orice. Randurile tale mi-au ajuns la suflet…….. iti multumesc!

  3. draga mea alexandra nu renunta la vise fii mereu increzatoare in tine si nu renunta sa perseverezi caci e ca si in basme mereu o farama de realitae intr-o sfera plina de inocenta

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s